Copiştii… February 25, 2010
Îi ştim, îi cunoaştem, sunt mereu printre noi…oameni care nu au nimic al lor, oameni care nu vor sau nu ştiu să construiască nimic al lor, oameni care ne copiază din comoditate sau din lipsă de idei…ce să facem cu ei?…să îi aruncăm într-o groapă de gunoi?…să îi lăsăm să ne copieze până ne sug energia şi nervii?…pasiuni…fiecare om are o pasiune numai a lui care, deşi coincide cu a altora de cele mai multe ori, se naşte din el, din dorinţele şi nevoile lui (aşa ar fi normal)…copistul din păcate nu are o pasiune a lui dar adoră le “fure” pe ale altora…de multe ori pretind că o fac bine, dar de cele mai multe ori se umflă în pene şi distrug originalul…copistul nu are viziune, el este doar o transpunere a unei realităţi distorsionate…copistului nu îi place nimic în mod deosebit şi are doar dorinţe materiale…acest maliţios uman va încerca să te corecteze de fiecare dată când va avea prilejul, îşi va bate joc de munca ta si va pretinde mereu că eşti ireal…copistul îţi va fi un prieten de nădejde până când “dictarea” se termină şi va încerca să devină creativ…atunci îi vei deveni duşman…personajul nostru va deveni “celebru” dar inuman şi rece, în timp ce tu, un amărât visător vei privi consternat cum el îţi calcă talentul în picioare…voi reveni…mă bântuie un copist…
